Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, în perioada 26-27 mai 2021, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene (format Gymnich) care a avut loc la Lisabona, în cadrul Președinției portugheze a Consiliului UE.

Agenda de discuții a miniștrilor afacerilor externe europeni a inclus conflictele prelungite din Vecinătatea Estică și regiunea extinsă a Mării Negre, subiect inclus la propunerea ministrului român de externe, relațiile UE-Africa și viziunea strategică a UE pentru regiunea indo-pacifică. Totodată, miniștrii europeni au avut un dejun informal la care a participat ministrul afacerilor externe al Regatului Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi.

Astfel, reuniunea Gymnich de la Lisabona a avut o relevanță deosebită pentru România datorită discuțiilor extinse pe tema  conflictelor prelungite  în Vecinătatea Estică, în urma demersului inițiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu prin scrisoarea adresată, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, la care s-au alăturat zece omologi din statele membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia). 

Este prima oară când România include pe agenda unei reuniuni a miniștrilor de externe europeni un astfel de subiect. Înaltul Reprezentant UE și miniștrii de externe prezenți au mulțumit ministrului român de externe pentru inițiativa României.  Ministrul Aurescu a realizat o evaluare a situației actuale a conflictelor care afectează cinci dintre cei șase parteneri din estul UE.

A evidențiat faptul că aceste conflicte constituie o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, respectiv pentru securitatea euroatlantica, precum gradul ridicat de impredictibilitate al acestora și potențialul destabilizator, impactul negativ asupra capacității statelor afectate de acest tip de conflicte de a progresa în procesul de reformă, dar și de a lua decizii strategice pentru propriul viitor, fiindu-le astfel limitată suveranitatea.

Șeful diplomației române a susținut necesitatea ca discuția de joi să permită identificarea modalităților și instrumentelor concrete și aplicate prin care UE se poate implica mai mult și pentru a contribui mai eficient atât la soluționarea acestor conflicte, în conformitate cu dreptul internațional, cât și la creșterea rezilienței partenerilor din vecinătate afectați.

De asemenea, a accentuat importanța unei abordări integrate și coerente a conflictelor, pentru ca Uniunea să fie mai relevantă geopolitic în propria vecinătate imediată, aspect esențial pentru postura de actor global pe care aceasta o vizează.  În acest sens, a avansat o serie de propuneri concrete care să fie luate în considerare în viitoare discuții, pe  trei paliere  de acțiune: politic, economic și de comunicare strategică. 

Din punct de vedere  politic, a accentuat importanța implicării mai dinamice și mai vizibile a UE în formatele de negociere din care este parte, dar și în relația politică cu fiecare din statele afectate, consolidarea Parteneriatului Estic, cu accent pe aprofundarea dimensiunii sale de securitate, inclusiv în cooperare cu NATO, îmbunătățirea coordonării UE cu toți partenerii relevanți în regiune, precum OSCE, ONU, parteneri internaționali  like-minded, în special SUA.

A solicitat utilizarea mai bună a instrumentului sancțiunilor legate de aceste conflicte. A încurajat o mai bună coordonare între Ucraina, Georgia și R. Moldova, precum și consolidarea dialogului acestor trei state cu UE în domeniul securității și în aspectele ce privesc reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv prin crearea unui format dedicat de dialog care să se concentreze pe modalitățile de a înregistra progrese în soluționarea acestora.

De asemenea, a propus un proces de reflecție privind crearea unui post de Reprezentant Special al UE al cărui mandat să acopere reziliența partenerilor din Vecinătatea Estică și conflictele prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre. 

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe din România

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *