Anii petrecuți la Vălenii de Munte

Pentru un adolescent abia sosit din Liban, venit la 14 ani în România, deprins cu studiul catehismului și al istoriei religiilor la un colegiu creștin, anii petrecuți la Vălenii de Munte, județul Prahova, la fostul liceu industrial Nicolae Iorga, înseamnă nu numai trecerea la rigoarea matematicii, a fizicii, a chimiei, la prelucrările prin așchiere și organe de mașini, ci deprinderea sensului prieteniei și a unei înțelegeri aparte a profesorilor –  așa îl introduce revista Femeia.ro pe prezentatorul Știrilor kana D.

Copilul de ieri, maturul de astăzi

Aveam nevoie de o inițiere în plus pentru a surmonta decalajul dintre mine și colegii mei avansați în studiu. Trebuia să recuperez materiile care în scoală de la Beirut nu se studiau. Eram înscris într-un mars forțat, iar timpul nu avea răbdare cu mine. Ambițiile mele și îndrumările părinților de aici nu erau suficiente. Era nevoie de mai mult. Apoi am avut de recuperat nuanțele limbii române, pentru că până atunci vorbeam araba și studiam în franceza. Am avut șansa de a avea profesori eminenți care m-au ajutat să devin un bun elev. Cum să pot uita răbdarea domnilor profesori Elena Matei, Emil Musat în a-mi explica sensurile ascunse ale limbii române, claritatea impecabilă a lecțiilor de gramatica și subtilele interpretări literare, mai ales eseurile prin care eram dirijat atent către un mod propriu de exprimare. Treptat am înțeles spiritul chimiei grație unui mare pedagog și profesor, plecat dintre noi – jovialul și prietenosul Emil Ene. Nici la matematică nu mi-a fost ușor să țin pasul cu maratonistul profesor Coman Sinel care voia să epuizeze totul într-o clipă. M-au atras în mod deosebit provocările silogistice ale d-lui Petre Vulpe și excursiile în istoria gândirii filosofice ca și cozeria cu d-l Vasile Dinu Toma, un regal de taifas à la Voltaire. Apoi colegii de soții și întâmplările vesele ale adolescenței, trezirea sentimentelor de iubire cele dintăi, cu visele desprinse parca din cele 1001 de nopți ale Arabiei în ținuturile lui Păcala. Datorită profesorilor excelenți de aici, colegii mei s-au realizat și au cariere notabile. În filmul vieții mele, actorii principali sunt acești minunați profesori care au înnobilat și care dau strălucire actualului Colegiu National „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte. Fară domniile lor nu aș fi fost ceea ce sunt astăzi. În inima mea amintirile se transmit în direct că știri de ultimă oră.

Christian Sabbagh

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *